Loading...
marţi, 19 martie 2019
OFMConv Romania

Fraţii Institutului Teologic în comuniune prin cânt şi poezie «Veniţi, români, şi adoraţi-l pe Domnul!»

În zilele de 15 şi 16 decembrie, sâmbătă şi duminică, începând cu ora 17:00, în capela Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, corul Ioculatores Domini şi corul copiilor din parohia Naşterea Sfintei Fecioare Maria, din Hălăucești, au susţinut concertul tradiţional de Crăciun intitulat Colind de Centenar, dedicat cinstirii acestui mare eveniment istoric: împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire a țării noastre și a întregului popor român; totodată, prin rugă şi cânt, fraţii au voit să aducă mulțumire bunului Dumnezeu, pentru că a dat României oameni curajoși, de mare credinţă, oameni cu visuri măreţe, cu suflet mare și cu dragoste de țară, care au înțeles că schimbarea depinde de fiecare dintre noi, asumându-şi încrezători misiunea lor istorică şi făcând ca visul de veacuri al românilor să devină realitate. Prin urmare, în acord cu această bucurie de rezonanţă istorică, întreaga comunitate formativă a pregătit pentru public un moment artistic surpriză, de meditație lirică și cântec, pentru a cinsti sărbătoarea Centenarului Marii Uniri. Fraţii au îndreptat către Domnul și către Pruncușorul din iesle o Rugă pentru România și pentru toți românii, împreună cu un îndemn: prin sfântă credință și unitate vom putea dăinui și renaște, de fiecare dată, în această țară dragă. Protagoniștii acestui moment au fost: fr. Andrei Bejan, care a susţinut momentul poetic, fratele Mihai Cherecheș, solist, și întregul cor „Joculatores Domini”, împreună cu corul de copii din Hălăuceşti, întru interpretarea melodiei cântecului „Doamne ocroteşte-i pe români”, pe versuri recompuse special pentru acest eveniment.

Programul artistic a cuprins colinde populare, precum și cântece de Crăciun din repertoriul național și internațional, sub bagheta fratelui dirijor Iulian Țâmpu, acompaniamentul instrumental fiind susținut de fr. Petru Vârgă – la orgă, fr. Cristian Pal – la chitară, fr. Marian Vătătmănelu – la fluier, fr. Claudiu Blaj – la percuție și trianglu, fr. Emanuel Pița – la tamburină. Soliști vocali: fr. Mihai Cherecheș, fr. Emanuel Cătălin și fr. Narcis Laslău.

În atmosfera  așteptării venirii Pruncului Isus în suflete, cu inimile pline de emoție, recunoștință şi afecţiune prietenească, concertul din ziua de sâmbătă, 15 decembrie, a fost dedicat în mod special copiilor și tinerilor din instituțiile și comunitățile unde frații desfășoară anul acesta activități de pastorație și voluntariat. Aceştia au venit într-un număr semnificativ; prin cânt, rugă şi poezie, cu inimile vibrând la unison, încălzite de voioşia colindelor şi de atmosfera plină de căldură sufletească şi prietenie, cu toţii au reuşit să guste ceva din bucuria Crăciunului adusă de Isus în inimile care cred şi se roagă către El. Tocmai de aceea, la sfârşitul acestei prime seri de concert, părintele rector Marius-Petru Bîlha, chemându-i pe toţi copiii participanţi în jurul ieslei lui Isus, le-a explicat specificul ieslei tradiţionale de Crăciun din acest an istoric, făcându-i să privească spre figurinele ce-i reprezintă pe românaşii adunaţi la ieslea Pruncuşorului şi invitându-i pe toţi să recite împreună rugăciunea Tatăl nostru, pentru România şi întregul popor român; în final, părintele le-a adresat îndemnul de a-şi iubi ţara şi credinţa, şi tot ceea ce este frumos şi specific nouă, românilor.

Duminică, 16 decembrie, a avut loc a doua serată de concert, la care au participat toţi cei doritori, părinți, frați, surori, rude, prieteni, binefăcători; fraţii corişti, copiii şi întregul auditoriu au gustat frumuseţea de a fi uniţi în preamărirea lui Dumnezeu și bucuria comuniunii.

La final, părintele rector a exprimat un gând de mulţumire şi apreciere celor care s-au implicat în realizarea acestui concert, în mod deosebit copiilor de la Hălăuceşti care au dat culoare şi frumuseţe acestor momente, prin vocile lor îngereşti şi prin minunatele costume populare pe care le-au purtat; nu în ultimul rând, a adresat mulţumirea şi urările tradiţionale de sfintele sărbători tuturor celor ce au călcat pragul casei fraţilor, cu bucurie şi drag, făcându-ne prin prezenţa şi prietenia lor să trăim Crăciunul din acest an într-un mod special: ca buni români creştini ai „Betleemului românesc”, în sfântă credinţă şi preţuire a semenului şi a ţării noastre. În acord cu recunoştinţa şi urările exprimate, părintele a prezentat şi semnificaţia ieslei tradiţionale de Crăciun de anul acesta, care este cadoul comunităţii formative a fraţilor pentru credincioşi şi pentru România: ieslea vrea să redea simbolic o îngemănare a Betleemului naşterii copilului Isus cu satul românesc şi să ilustreze bucuria românilor de a veni la ieslea Sa, cu sărbătoare-n inimi şi în port, cu dor de închinare şi de rugă.

«Ce să-i cerem, fraţi români, Pruncului din Betleem?! – Ocrotire, sfinţire, zel sfânt şi drept… şi mântuire… credinţă vie, iubire, unitate… şi pace în frăţietate.»

                                                                                                          Pr. Iosif-Eduard Cadar

 

***

 

RUGĂ PENTRU ROMÂNIA,

de Pr. Iosif-Eduard Cadar (OFMConv.)

Din crucea cerului senin

Al României plai divin,

Grădin`a Maicii Preacurate,

Curg lacrimi… ca pe Sfânta Carte –

Curate lacrimi: de pojar ceresc,

Lacrimi din Betleemul românesc.

 

Văzut-am asta străbătând…

Prin nouri… veacuri despicând…

Ce să te-ntreb: Părinte Sfinte tare?!

Ce sfinţi eroi îţi cântă în pridvoare,

Ce rod prăsit de-a României humă,

Te roag`acum pentru-a lor ţară mumă?…

Ascultă, Tată bun, ruga lor mare,

Şi fă să nu pierim printre popoare!

 

Din a lor cupe şi-ale lor sfinte moaşte

Curg lacrimi dulci pe glie şi-n cetate:

Cetatea ţării noastre… cu ziduri părăsite…

De ai ei fii cu vieţile-urgisite…

În loc să îţi croiască a ta soarte,

S-au dus după arginţi… în prag de noapte,

În loc să-ţi îngrijeasc`- al tău ciorchine,

S-au dus… s-au înjugat în ţări străine;

Iar ai tăi fii şi ale tale fiice

Se zbat în plug străin, plângând ferice!…

Copii sărmani, rămaşi în umbra porţii,

Cu ochii plânşi… haihui îşi joacă sorţii…

V-aţi ostenit eroi: luptând, sperând, crezând,

            Din aşternut de rugă suspinând!

            – Ai voştri fii, cu pumnii strânşi, ţipând,

            Îşi strigă drepturi huiduind, urlând!…

                       

Oh,…. din a voastră sfântă năzuinţă,

                        Încinsă cu ştiinţă şi credinţă,

                        Ce-a mai rămas acum: ce mai avem???

                        – Ţară făcută ghem, aspru blestem?!

                        Nu asta vrem! Nici voi nu vrut-aţi doară,

                        Nu pentru asta murit-aţi la hotară!…

 

De-aceea, în genunchi, la voi strigăm:

            «Din România ce să mai salvăm?!…

            Ce mai păstrăm noi scump, ce ne uneşte?

            Şi ce mai ştim, în fapt, pe româneşte?…

            – Actul unirii sfânt, limba, credinţa?

            Drag portul nostru, buna-cuviinţa?

            Ori datinile, cinstea, omenia?

            Sau hora veselă, cucernicia?»…

 

O, Românie, scump pământ frumos!

Ce jertfă ţi-a lipsit şi ce prinos?…

Ce os n-a fost zdrobit l-al tău hotar?…

Ce sânge nu a curs pe-al tău altar?…

Pământ valah, pământ daco-roman,

Pământ încreştinat în râul dunărean,

O, românesc pământ înmiresmat,

De jertfa ta, tu, pare c-ai uitat!

           

Poeţii îţi cântau odinioară…

            Pe când rănit de hoarda cea barbară,

            Plângeai, văzând curgând duşmanii tăi,

            `Nălţai la cer metanii, luptând cu aceşti răi.

                        Azi… şi-acest cânt de rugă l-am uitat…

                        Şi te-am vândut barbar: titlu de stat!!!

 

Dumnezeiesc Părinte, Tată sfânt şi drept,

Şi Tu, Isuse, Prunc preaînţelept,

Priveşte blând spre-a noastră Românie

Şi binecuvânteaz-o: pe vecie! –

            Cu ai ei sfinţi, martiri, eroi şi regi,

            Dar şi cu noi: români de azi, pribegi!…

 

Isuse, Pruncuşor, nu ne uita!

Românii, adunaţi la ieslea ta,

Te roagă sincer, cu genunchi plecaţi,

Din toţi rărunchii: Fă-ne iarăşi fraţi!

– Adună-ne acasă: să-i curăţăm izvorul,

            Adună-ne acasă: să ostoim şi dorul

            Celor rămaşi sau duşi… printre cei drepţi:

            Mame şi taţi, bunicii înţelepţi!

           

– Adună-ne acasă: în credinţă;

            Adună-ne-n curată năzuinţă,

            Adună-ne în sfântă unitate,

            Aduna-ne-n iubire: de patrie şi frate!

Şi ţine-ne-n frăţie, ca pe această glie

Să reclădim o sfântă şi bună Românie!

LA MULŢI ANI, ŢARA MEA! LA MULŢI ANI, ROMÂNI!

 

***

Ziua I

Publicată de Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan pe Luni, 17 decembrie 2018

Ziua a II-a

Publicată de Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan pe Luni, 17 decembrie 2018

 

Concert de Crăciun I

Publicată de Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan pe Sâmbătă, 15 decembrie 2018

 

Concert de Crăciun II

Publicată de Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan pe Duminică, 16 decembrie 2018