Loading...
duminică, 19 noiembrie 2017
OFMConv Romania

Proiectul de formare (anul formativ 2017-2018)

Roman – proiectul formativ și programarea anului formativ 2016 – 2017

Formarea discipolului misionar

În acești ani vom încerca să dăm o amprentă misionară formării; o formare în ieșire, deschisă, dinamică, creativă, existențială, centrată pe ceea ce este esențial, pe ceea ce este mai important. 

Un frate franciscan este prin definiție un discipol misionar. Misiunea este inima propriei identități ca frați franciscani. Reforma formării trece prin redescoperirea misiunii ca inimă a propriei identități. 

Acest lucru comportă în mod deosebit următoarele: că seminarul este o școală de sfințenie, unde persoana este ajutată să întrețină o relație cu Dumnezeu tot mai strânsă și profundă care se răsfrânge în viața de zi cu zi și devine mărturie care atrage și luminează; că viața în cotidianitatea și concretețea ei, cu provocările ei este loc formativ; necesitatea de a fi o fraternitate deschisă, în ieșire, care se dăruiește, în mijlocul și pentru lume, cu pasiune pentru Dumnezeu și om, chemată să-l ducă cu bucurie pe Cristos celorlalți. 

Post-noviciatul: descriere, obiective, linii formative
  • Post-noviciatul (prima profesiune a voturilor):
  • consolidează drumul formativ al discipolului franciscan şi-l pregătește pentru dăruirea sa definitivă lui Dumnezeu în fraternitate;
  • este un timp propice pentru a face discernământ în continuarea drumului de urmare a lui Cristos, inspirându-se din viața sfântului Francisc și spiritualitatea franciscană;
  • este un timp de pregătire la o autentică viață de slujire (cf. DF 72).
  • Obiectivul general: 
  • consolidarea drumului de urmare a lui Cristos după exemplul sfântului Francisc, spre dăruire definitivă în fraternitate, printr-un discernământ autentic, trăind evanghelia, acționând inspirați de Duhul Sfânt.
  • Obiective specifice:
    1. Conștientizarea prezenței lui Dumnezeu cel viu în viața proprie;
    2. Trăirea reală și autentică a consacrării prin voturile profesate ca act de dăruire totală lui Dumnezeu și ca semn profetic pentru lumea de astăzi;
    3. Responsabilizarea tot mai adâncă față de fratele primit de la Domnul ca un DAR unic și prețios;
    4. Trăirea vieții de zi cu zi, crescând în capacitatea de a-și risca existența proprie la lumina evangheliei, pentru biserica de construit și fratele de slujit;
    5. Întărirea identității franciscane și sensului de apartenență la Ordinul nostru și provincie;
    6. Completarea studiilor academice care pregătesc fratele la opțiunea sa de viață (frate religios sau frate cleric). 
  • Principii și linii formative:
  1. Principalul formator: Sfânta Treime: Tatăl, prin opera Duhului Sfânt, formează în inima fraților sentimentele Fiului (VC 66);
  2. Formarea la libertatea responsabilă și creativă: „eu mi-am făcut propria parte, pe a voastră să v-o învețe Cristos”;
  3. Formarea în comunitate și pentru comunitate: constructori ai fraternității, nu consumatori ai ei: sfidarea principală: între autonomie și relație, ca spațiu de creștere, respectând drumul propriu și al celuilalt;
  4. Participarea responsabilă la proiectul de formare din partea fratelui în formare, protagonist al propriei istorii și a celei comunitare;
  5. Formare personalizată prin colocvii formative lunare cu formatorul responsabil, direcțiunea spirituală, cu ajutorul psihologic pentru cine dorește.
  6. Formare integrală: darurile vocaționale și carismatice exprim totala consacrare a persoanei  lui Dumnezeu în urmarea lui Cristos. Formarea trebuie să-și asume caracteristica totalității. Va trebui să fie formarea întregii persoane, în fiecare aspect al individualității sale, în comportamentele și în intențiile ei. Formarea, pentru a fi totală, va cuprinde toate ariile vieții creștine și a vieții consacrate (cfr. VC 65). Așadar, pentru a ajunge la acest obiectiv este necesar să se adopte un model pedagogic integrat: un drum care să permită comunităţii formative să colaboreze la acţiunea Duhului ținând cont de toate dimensiunile formării: umano-fraternă, spirituală, intelectuală, pastorală și carismatică. 
Dimensiuni ale formării și mijloace 
  • Dimensiunea umană și fraternă

Formarea umană și fraternă vizează dezvoltarea propriei personalități (cunoașterea de sine – capacități, atitudini, limite – și capacitatea relațională), având ca model și izvor pe Cristos, omul desăvârșit (harul presupune natura, nu o înlocuiește, ci o perfecționează). Deci este necesar a cultiva în frați umilința, curajul, simțul practic, mărinimia inimii, corectitudinea în judecată, toleranța și transparență, iubirea față de adevăr și onestitatea. De o importanță deosebită în contextul actual sunt libertatea interioară a persoanei consacrate, integritatea afectivă, capacitatea de a comunica cu ceilalți, serenitatea duhului și sensibilitatea pentru cei care suferă, iubirea față de adevăr, coerența liniară dintre a spune și a face (cfr. VC 71). 

Iată principale scopuri de fixat: 

  • educarea la libertatea responsabilă, suscitând decizii libere și coerente, favorizând capacitatea de inițiativă și creativitatea persoanei, implicarea persoanei și simțul de răspundere în ceea ce privesc acțiunile proprii; 
  • capacitatea de autocontrol; 
  • capacitatea de a-și organiza propria viață și de a trăi cu responsabilitate timpul la dispoziție;
  • capacitatea de a trăi cu bucurie și maturitate afectivă alegerea celibatară;  
  • capacitatea de a se relaționa senin cu ceilalți, colaborând și lucrând împreună; 
  • capacitatea de a se adapta la diferite situații și moduri de viață.

Fiecare să se îngrijească să cultive acele virtuți umane indispensabile pentru a trăi relații mature, echilibrate și sănătoase cu ceilalți: sinceritatea, fidelitatea față de cuvântul dat, discreția și caritatea în dialog și cât privește corecțiunea fraternă, valorizarea pozitivului din celălalt, depășirea de prejudecăți și condiționări; o importanță aparte se va da capacității de a se relaționa matur cu persoanele de sex feminin.

Din punct de vedere fizic, îngrijirea sănătății are o importanță deosebită, împreună cu dobândirea unui stil de viață sănătos printr-o alimentație echilibrată și sănătoasă, activități motorii (sport), odihna necesară. 

Din punct de vedere psihologic, o preocupare constantă va fi constituția unei persoane stabile, caracterizată de echilibru afectiv, de bună autostimă, de stăpânirea de sine și de o sexualitate bine integrată. Util va putea fi ajutorul oferit de științele umane și în mod special de psihologie.

Din punct de vedere moral se va pune accent pe exigența ca fratele în formare să ajungă progresiv să aibă o conștiință formată, adică să devină o persoană responsabilă, capabilă să ia decizii corecte, înzestrată cu o judecată dreaptă și o percepție obiectivă a persoanelor și evenimentelor.

  • Dimensiunea spirituală 

Formarea spirituală este orientată să alimenteze și să susțină comuniunea cu Dumnezeu și cu frații, în prietenia cu Isus și într-o atitudine de docilitate față de Duhul Sfânt. Primatul vieții spirituale este indiscutabil în procesul identitar și formativ. În ea persoana consacrată îți regăsește identitatea sa și o seninătate profundă, crește în ceea ce privește atenția la provocările cotidiane ale Cuvântului lui Dumnezeu și se lasă condusă de inspirația originară a propriului Institut. Sub acțiunea Duhului Sfânt sunt apărate cu tenacitate timpurile de rugăciune, de tăcere, de solitudine și se imploră cu insistență de sus darul înțelepciunii în oboseala fiecărei zile (cfr. VC 71).

Centrul formării spirituale este unirea personală cu Cristos, care se naşte şi se alimentează în mod deosebit din Euharistie și Cuvânt, momente privilegiate de întâlnire cu Cristos. Drept urmare fiecare va încerca să mediteze și să trăiască într-un mod tot mai profund și fecund întâlnirea cu Cuvântul cotidian oferit de înțelepciunea liturgică (liturgia Cuvântului, lecturi de la oficiul lecturilor), precum și prin practicarea a lectio divina; o atenție și grijă cu totul deosebită va fi acordată pregătirii și celebrării euharistice, adevărată și autentică școală de dăruire și de iubire. 

De asemenea se va îngriji cu atenție și se vor trăi cu demnitate și intensitate celelalte momente de rugăciune comunitară precum: liturgia orelor, rozariul, adorația. În schimb fiecare frate va căuta să acorde un timp suficient și constant momentelor de rugăciune personală, cultivând astfel o relație tot mai strânsă și intimă cu Domnul.

Direcţiunea spirituală, frecventă și făcută cu regularitate, va fi valorizată fiind un instrument privilegiat și indispensabil pentru creşterea integrală a persoanei; directorul spiritual să fie ales cu libertate deplină de frații în formare. 

Exerciţiile spirituale anuale, timp de verificare profundă în întâlnirea prelungită şi de prietenie cu Domnul, trăite într-un climat de reculegere şi de tăcere, vor trebui să găsească o continuitate, în timpul anului, în reculegerile lunare şi în rugăciunea zilnică.

Frații să fie invitaţi să cultive o devoţiune autentică şi filială către Fecioara Maria, fie prin amintirea sa în liturgie cât şi în evlavia populară, îndeosebi cu recitarea Rozariului şi a antifonului Angelus Domini. În afară de asta, să nu se uite importanţa unei devoţiuni sincere faţă de sfinţi, între care sf. Iosif, soţul Mariei şi patron al Bisericii universale și a provinciei noastre, sf. Francisc din Assisi, fondatorul Ordinului franciscan și părintele nostru spiritual.

Întru aceasta se va da un spațiu și timp deosebit pregătirii și trăirii intense și bucuroase a sărbătorilor franciscane. 

Fundamentală va fi pe parcursul anilor de formare, trăirea tot mai coerentă a unei existențe conform sfaturilor evanghelice:

  • Castitatea: apartenența totală lui Dumnezeu, dăruindu-i inima doar Lui, umplând-o de iubirea lui infinită, unind mistica (primatul lui Dumnezeu, viziunea teologică a castității, rugăciunea, viața de uniune cu Dumnezeu) cu ascetica (detașare, mortificare, sacrificiu, vigilență). Castitatea cere de asemenea respectarea unei anumite privacy, a clauzurii, precum și vigilență în ceea ce privește folosirea mijloacelor moderne de comunicare.
  • Sărăcia, renunțarea, detașarea de bunurile acestei lumi, punând încrederea doar în Dumnezeu, bogăția noastră, pentru a-l urma liberi și eliberați: o provocare continuă pentru viața noastră în această lume consumistă și burgheză, dar și o mărturie pe care lumea o așteaptă de la noi. Este o atitudine a inimii, dimensiune spirituală, dar care cere și o manifestare externă, făcută din alegri concrete, curajoase, radicale, fie la nivel personal ca și la nivel comunitar: modul de a folosi bunurile materiale, grija față de casă, alegerea mijloacelor simple și ordinare (celular, aparat de fotografiat, computer, tablet, etc.) și folosirea lor cu responsabilitate și ținând cont de dinamicele vieții fraterne, acceptarea contrarietăților, a neajunsurilor și a lipsurilor vieții fără a se plânge, sobrietatea, folosirea cu discernământ a banilor, transparența economică, sensibilitatea față de cei săraci și marginalizați, solidaritatea, generozitatea. 
  • Ascultarea, conformându-se voinței lui Dumnezeu, cunoscută prin Cuvântul său, medierile umane, viața de zi cu zi, frați-comunitate, studiu. Pentru aceasta este nevoie de tăcere, spirit de rugăciune, corectitudine interioară, docilitate la vocea Duhului Sfânt. În acest sens este importantă relația cu formatorii și superiorii casei, caracterizată de încredere, disponibilitate, docilitate și sinceritate.

În ceea ce privește diferitele permisiuni și ieșiri se va proceda în felul următor: 

  • pentru ieșirile ordinare: 
    • în voluntariat și pastorație nu este nevoie;
    • în oraș în timpul liber să se avizeze propriul formator;
    • la cumpărături în folosul comunității (capelă, sala fraternă, casa comună) să se pună de acord cu pr. vicerector; 
  • pentru ieșirile extraordinare (absența de la actele comune;  după cină; acelea care prevăd părăsirea orașului și lipsa din seminar în timpul nopții) să se ceară permisiunea de la pr. rector, iar în absența sa, de la pr. vicerector. 

Scopul comisiei liturgice: animarea, programarea, promovarea, aprofundarea cunoașterii și vieții liturgice din comunitatea formativă:

  • Să pregătească calendarul liturgic general ținând cont de timpurile liturgice, sărbătorile și tradițiile franciscane și alte momente și celebrări semnificative pentru viața comunității și să-l prezinte capitolului spre aprobare;
  • Să prevadă buna organizare și desfășurare a momentelor de celebrare comunitară (liturgia orelor; sf. euharistie; privegheri de rugăciune; adorații);
  • Să propună capitolului diferite inițiative pentru o mai bună, diversificată și intensă trăire a celebrărilor liturgice comunitare.

Comisia să aibă prezent că orarul rugăciunii comunitare (Euharistia și liturgia orelor) nu poate fi modificat fără părerea pozitivă a pr. rector și, după caz, a capitolului formativ. La fel, inițiativele comunitare dinafara orarului ordinar au nevoie de aprobarea pr. rector și, după caz, al capitulului. 

Comisia să se întrunească cel puțin o dată pe lună, de preferat înainte de capitolul formativ.

Din comisia liturgică să facă parte câte un membru din grupurile liturgice, din care să nu lipsească un organist, un sacristan și un ceremonier, cu participarea unui membru din echipa formativă și a părintelui spiritual.

Dimensiunea intelectuală și culturală

Seminarul mare al Provinciei are scopul de a-i forma în mod integral pe frați, formare ce include pregătirea lor teologică și culturală. Din acest motiv este strâns legat Institutului Teologic, care se ocupă în mod direct de partea academică. Pentru a asigura un nivel de pregătire cât mai bun și adecvat fraților, precum și în vederea actualizării unui proces formativ armonios, Rectorul seminarului va colabora strâns și în spirit de comuniune cu responsabilii Institutului Teologic (Rectorul Institutului, Decanul facultăților). 

Formarea intelectuală are ca scop obţinerea, din partea fraților studenți, a unei competenţe solide în domeniul filozofic şi teologic, precum şi a unei pregătiri culturale cu caracter general, aşa încât să le permită să vestească, în mod credibil şi comprehensibil pentru omul de astăzi, mesajul evanghelic, să se pună în mod rodnic în dialog cu lumea contemporană şi să susţină, cu lumina raţiunii, adevărul credinţei, arătându-i frumuseţea (cfr. DVP 116). 

Studiul aprofundat şi organic al filozofiei şi al teologiei este instrumentul cel mai potrivit în vederea însuşirii acelei forma mentis care permite să se înfrunte întrebările şi provocările care se prezintă în exercitarea slujirii, interpretându-ne într-o optică de credinţă (cfr. DVP 118). 

Studiul este un dar, recunoscut ca atare de Ordinul nostru chiar de la începuturile sale, parte integrantă din identitatea carismatică și slujirea eclezială, lucru care ne face să-l primim cu iubire reînnoită. Întru aceasta rămâne mereu viu și actual îndemnul sfântului nostru părinte Francisc ca studiul teologiei să nu stingă în frați spiritul rugăciunii și al devoțiunii (cfr. FF 252). În ceea ce privește formarea intelectuală a fraților se va face referință la Ratio studiorum a Ordinului.

Prezența la cursuri este obligatorie, reglementată de normele în vigoare ale Istitutului. Eventualele absențe trebuie să fie justificate p. Rector, concordate în prealabil cu conducerea și cu respectivii profesori. 

Fiecare frate student va dedica zilnic, cu responsabilitate și angajare, un timp suficient pentru studiul personal, conștient fiind de importanța acestuia în procesul său formativ.

Frații studenți sunt invitați să aibă un dialog fratern și respectuos cu profesorii, valorizând competența și experiența lor. 

Fiecare student în parte va trebui să prezinte situația academică propriului formator și să o ia în discuție în timpul colocviilor formative. 

Dimensiunea pastorală și misionară

Misiunea apostolică ocupă un loc privilegiat în viața fratelui minor conventual, care după exemplul sf. Francisc, este chemat să fie un om misionar (DF 77). Este bine ca frații studenți să aibă posibilitatea de a cunoaște diferitele realități ale conventelor, ale provinciei, ale  Bisericii locale, ale Ordinului și a societății. 

Formarea pastorală va trebi să fie graduală, drept urmare se va desfășura în felul următor: 

  • în primii ani de profesiune (anii de filozofie): activități de voluntariat (after-school, cămine de bătrâni, case de copii, centre de educare și caritative, etc.)
  • o dată cu începerea studiilor teologice: activități pastorale (animație liturgică, cateheză, asistență grupuri);
  • diaconii: exercitarea ministerului diaconal.

Coordonatorul activităților de voluntariat și pastorale va trebui să garanteze caracterul lor formativ, îngrijindu-se de programarea și evaluarea lor, ținând cont de condițiile personale, de capacitatea cerută de situație și de ministerul primit. 

Înafara momentelor de programare și de evaluare comunitară, este bine ca în cadrul colocviilor formative să se discute cu o anumită constanță și despre incidența formativă a acestor experiențe 

Activitatea de voluntariat și pastorală se va desfășura într-un timp bine determinat, ținând cont de programul intern al comunității formative și academice. În general zilele dedicate pentru aceste activități sunt miercurea, sâmbăta și duminica. Eventualele excepții vor fi concordate cu formatorul coordonator, având consensul pr. Rector. 

În programarea activităților de voluntariat și pastorale se va face atenție ca fiecărui să i se ofere posibilitatea de face experiențe variate, în ambiente diverse. 

Contribuția în bani în urma diferitelor servicii pastorale din timpul anului formativ va fi adunată într-o casă comună și administrată separat de fratele econom. Aceste sume vor fi folosite pentru a acoperi costurile călătoriilor, pentru achiziționarea de materiale pastorale, pentru activități caritative. 

Perioada estivă rămâne în continuare timp formativ și un bun prilej pentru ca fiecare frate să se poată îmbogăți succesiv prin prestarea de activități pastorale în țară și în străinătate, având posibilitatea de a lărgi sfera cunoașterii realităților provinciei și a Ordinului. În această perioadă, după posibilități, se va oferi și posibilitatea de a face o experiență în pământ de misiune. Aceste activități vor fi programate cu anticipație de echipa formativă, ținând cont de itinerariul și de exigențele formative ale fiecărui frate. 

Contribuția în bani în urma experiențelor estive va fi folosită ca suplinire a activităților formative și fraterne a comunității formative. 

Dimensiunea carismatică franciscană

O preocupare constantă a formării va fi aceea cu privire la aprofundarea și asimilarea carismei franciscane, lăsându-se interpelați și provocați în trăirea ei de semnele timpurilor și de necesitățile societății de astăzi, în vederea unei fidelități creative și dinamice. 

Pe lângă valoarea fraternității și tematicile formative care vor fi propuse și cu ajutorul cărora se va încerca să se intre în miezul experienței franciscane, vor mai fi și alte posibilități de aprofundare a carismei franciscane: experiențe de voluntariat (contact cu cei săraci și nevoiași), vizitare unor locuri franciscane semnificative, celebrările liturgice a sfinților franciscani, timpuri particulare din timpul anului, cu ar fi postul franciscan, inițiative precum săptămâna franciscană. 

Fraternitatea este fundamentală pentru viața consacrată și în mod deosebit pentru viața franciscană și pentru aceasta se va bucura de o atenție deosebită continuă în tot parcursul de formare: fiecare zi va fi ocazie pentru a trăi relațiile fraterne, pentru a-l primi fiecare frate ca pe un dar, pentru a lucra la acele aspecte ale personalității proprii care fac mai dificilă conviețuirea, pentru a face din fraternitate un loc teologic. A trăi precum frații este o provocare continuă: nu doar simplu fapt de a sta și a trăi împreună, dar mai ales în a-l primi pe celălalt ca fiind manifestarea iubirii și grijii lui Cristos, ca un adevărat frate, împreună cu care sunt chemat să pășesc spre Domnul, construind împreună templul fraternității. 

Chiar dacă nu au şi nu produc efecte juridice (cf. DF 80), capitulele conventuale formative se vor celebra în fiecare lună, obişnuind tinerii fraţi cu celebrarea capitulului conventual pe care-l vor celebra mai târziu în convente, dar şi pentru a responsabiliza mai mult fraţii în organizarea, programarea şi proiectarea vieții şi activităților comunitare. 

Capitulele vor fi structurate în general în felul următor: 

  • momentul de rugăciune (ex. vesperele);
  • momentul formativ sau de introducere spirituală (reflexie și dicuții în jurul unei tematici franciscane);
  • momentul de prezentare a economiei și revizuire administrativă;
  • momentul de revizie a vieții comunitare, corectio și promovare fraternă;
  • momentul de programare și deliberativ.  

Ordinea de zi a capitolului fa vi comunicată anticipat de pr. Rector, dând posibilitatea fiecărui frate de a adăuga eventuale argumente pe ordinea de zi, concordate în prealabil cu pr. Rector. 

În procesul formativ o importanță deosebită vor avea grupurile formative care vor fi alcătuite conform exigențelor formative și vor face referință directă la unul din formatori; de asemenea unul dintre frați va fi responsabil de grup. 

În general urmând succesiunea anilor de profesiune se vor dezbate tematici formative privitoare la urmarea lui Cristos și discipolatul franciscan; la viața consacrată franciscană; la profesiunea solemnă, la ministerul diaconal și sacerdotal. 

Fiecare grup, pe lângă momentele de formare, va trebui să programeze reculegerea lunară și eventualele ieșiri fraterne (una pe semestru).

Momente semnificative vor fi și acelea de fraternitate bucuroasă trăite la nivel comunitar, o dată pe săptămână, structurate în felul următor: împărtășire a experiențelor estive; momente organizate de creativitate, conviețuire, jocuri și bună dispoziție. Pentru o mai bună desfășurare și implicare a tuturor, fiecare grup formativ va trebui să organizeze în cadrul seratelor fraterne un moment creativ de fraternitate. 

Haina religioasă este semnul consacrării noastre, a fraternității și mărturiei sărăciei (CC 97,1). Se va purta la actele comunitare și în acele momente unde viața în comun și de apostolat cer un respect și o mărturie deosebită (cf. PG 4,5).

Nu va trebui să lipsească din viața de seminar munca manuală, izvor inegalabil de realism și element indispensabil din viața fiecărui frate franciscan, care dispune fratele la slujire.  Practic aceasta se va traduce în colaborarea efectivă în îngrijirea și întreținerea casei (sectoare, responsabilități, diferite munci manuale în folosul comunității).

Pentru o mai bună orânduire a vieții formative și academice și a evita ulterioare probleme, pe parcursul anului academic nu se va susține nici cursuri și nici examene pentru permisul de conducere auto. 

Cât privește băuturile alcoolice se consideră suficient a se consuma doar ceea ce se oferă la masă sau la seratele fraterne; drept urmare nu este permisă deținerea și consumarea lor în camere (sala fraternă) sau în alte momente. 

Comisia fraternă și culturală

  • împreună cu pr. vicerector coordonează și animă seratele fraterne, momentele recreative și sportive și de manifestare cultural-religioasă din seminar, ieșirile comunitare și alte inițiative de caracter cultural-religios; 
  • împreună cu pr. econom, prevede la aprovizionarea cu cele necesare sala fraternă; 
  • răspunde de buna funcționare și de întreținerea diferitelor aparate (tv, mașină de cafea, proiector, etc.).

În ceea ce privesc unele inițiative extraordinare, comisia va trebui să le prezinte spre discuție și aprobare în capitolul formativ, cu înștiințarea și consensul prealabil a pr. rector. 

Celebrarea zilelor de naștere și zilelor onomastice se va face în timpul seratelor fraterne de marți; de asemenea se va face o rugăciune pentru fratele sărbătorit în timpul liturghiei din ziua de naștere sau onomastică. Comisia fraternă va trebui să întocmească și să actualizeze lista corespunzătoare acestor celebrări.  

Se amintește că există clauzură la etajele locuite (etajele 1 și 2 din corpul „dormitoare” – studenți și etajele II, III, IV în corpul central – comunitatea stabilă). În cazuri particulare și pentru o cauză justă doar p. Guardian (rector) o poate suspenda (cfr. CC 95,1).

În ceea ce privește ospitalitatea (prânz, cină, camere) se va aviza sau, după caz, se va cere permisiunea pr. Rector, cu anticipație.  

Folosirea televiziunii este lăsată la libera alegere și responsabilitate a fraților; este bine ca să se facă atenție la folosirea ei înainte de momentele de rugăciune (în mod deosebit dimineața).

Este permisă deținerea de telefoane, de computere, de tablete personale, fiind invitat fiecare frate la folosirea lor cu responsabilitate.   

Comisia mass-media:

  • se va ocupa cu calitatea tehnică a comunicării și relația cu exteriorul;
  • va organiza întocmirea articolelor privitoare la activitățile fraterne și formative ale comunității și publicarea lor în spațiul virtual;
  • se va îngriji de pagina facebook a Instiutului; 
  • va prevedea la realizarea cronicii seminarului.

Din ea va face parte: vicerectorul coordonator, tehno-redactorul, cronicarul, fotograful.

Nu se înstrăinează lucruri și bunuri ale comunității fără permisiunea pr. rector.

  • RESPONSABILITĂȚI ÎN CADRUL COMUNITĂȚII FORMATIVE

Rectorul:

  • este primul responsabil al comunității formative și al procesului formativ în seminar, drept urmare, în comuniune cu ceilalți formatori şi cu directorul spiritual, coordonează acțiunea formativă a fraților studenți, străduindu-se să le ofere mijloacele necesare pentru discernământul şi maturizarea vocaţională;
  • este animatorul echipei formative, stabilind cu ceilalţi formatori o colaborare fraternă, profundă şi leală; 
  • este reprezentantul legal al seminarului, atât în cadrul ecleziastic, cât şi civil;
  • menține un dialog frecvent și personal cu frații studenți în vederea creșterii și maturizării lor vocaționale;
  • se exprimă asupra idoneității candidaților la profesiunea solemnă, la ministerii și la ordinele sacre, în urma dialogului și aportului adus și de ceilalți formatori și educatori;
  • în colaborare cu conducerea Institului coordonează acţiunea educativă și academică a studenților.

Vice-rectorul:

  • ajută, cu discreţia cuvenită, pe rector în slujirea sa educativă și formativă şi, în caz de absenţă, îl înlocuieşte; 
  • coordonează activitățile fraterne împreună cu comisia fraternă și culturală, precum activitățile de voluntariat și apostolat ale fraților studenți;
  • coordonează împreună cu pr. Spiritual activitățile și inițiativele comisiei liturgice; 
  • colaborează cu pr. Rector la însoțirea formativă a fraților studenți și la evaluarea lor; este responsabilul direct al unui grup formativ (activăți și colocvii formative).

Economul:

  • Gestionează administrația și economia comunității formative (casa comună, sala fraternă, infirmeria, capela);
  • Șe îngrijește de întreținerea mașinilor (Ford, Skoda);
  • prezintă situația economică și administrativă a comunității formative în cadrul capitulelor, iar atunci când situația o cere va participa integral la capitulele fraterne;   
  • Coordonează activitățile în sala de mese și se ocupă de întreținerea spațiilor verzi;
  • Chiar dacă nu face parte din echipa formativă, acționează în strânsă colaborare și în spirit fratern cu formatorii.

Părintele spiritual:

  • Oferă fraților în formare, în cadrul relației secrete a direcțiunii spirituale, o însoțire spirituală constantă, calificată și personalizată; 
  • Pentru a asigura un climat de încredere, deschidere și sinceritate, prezența lui va fi una discretă, nefăcând parte din echipa formativă și participând parțial la inițiative comunității formative;
  • pregătește introducerile spirituale la capitolele formative;
  • În colaborare cu echipa formativă (vicerector) și grupul liturgic contribuie la animarea  vieţii spirituale și liturgice în seminar; 
  • coordonează activitatea celorlalţi directori spirituali şi a eventualilor duhovnici sau confesori externi.
  • ORARUL COMUNITĂȚII

LUNI, JOI, VINERI
07,00 – S. Liturghie cu Laudele
08,00 – Mic dejun
08,45 – Cursuri
12,45 – Ora Media
13,00 – Prânz
15,30 – Studiu
18,30 – Oficiul lecturilor (joi și vineri) sau Rozariul (luni), Vespere, Meditație
19,30 – Cina
23,00 – Stingerea

MARȚI

07,00 – Oficiul lecturilor, Laudele și meditație

08,00 – Mic dejun
08,45 – Cursuri
12,45 – Ora Media
13,00 – Prânz
15,30 – Studiu
18,30 – S. Liturghie cu Vespere
20,30 – Serată fraternă

MIERCURI 
07,00 – S. Liturghie cu Laudele
08,00 – Mic dejun
08,45 – Cursuri
12,45 – Ora Media
18.15 – Lectio divina

SÂMBĂTA

07,30 – S. Liturghie cu Laudele
12,30 – Prânz
18,00 – Rozariu și Vespere
19,00 – Cina
23,00 – Stingerea

DUMINICA
08,00 – Laudele
10,30 – S. Liturghie
12,00 – Prânzul
18,00 – Adoraţie cu vespere
19,00 –  Cina
23,00 –  Stingerea

Joi, ore 21.00 – 22.00: adorație euharistică 

Propunere: lectio divina tematică (discipolat, urmare a lui Cristos, icoane ale vieții consacrate, ministerul slujirii diaconale, preoție) pe grupuri formative în timpul zilelor de reculegere. 

Miercurea se va face programul de vineri. 

  • Trei criterii de bază:
  1. cotidianitatea (viața de zi cu zi) ca formare: abilitarea în a învăța de la viață pentru toată viața (asumarea experienței ca și categorie formativă); responsabilitate, implicare, punctualitate, coerență;
  2. îngrijirea relațiilor dintre noi: formarea trece prin intermediul unor relații semnificative  (respect, deschidere, primire); climă de familie, simț de apartenență, transparență, ajutor.
  3. să facem bine (cu pasiune și dăruire) ceea ce suntem chemați să facem ca frați și studenți.
  • Trei întâlniri forte pe lună (joia):
  1. Capitolul conventual formativ:
  2. Zile de formare (moment comunitar, întâlnire pe grupuri)
  3. Reculegerea lunară (lectio divina pe grupuri formative)
  • Trei momente semnificative de formare:
    1. Cuvântul: studiul și meditarea personală, lectio divina (miercuri);
    2. Euharistia: îngrijirea euharistiei zilnice, adorația comunitară (duminica), momente de rugăciune și adorație personală (joi);

SA AVEM MEREU PRIVIREA FIXATA PE CRISTOS

    1. Fraternitatea: îngrijirea relațiilor interpersonale, serate fraterne.
  • ALTE ASPECTE ORGANIZATORII 
  • Grupuri formative: 
      • Anul 1 și 2 de filozofie (9 + 4): pr. Iosif Cadar și un responsabil de grup; formarea discipolului  și urmare a lui Cristos ca frate franciscan;
      • Anul 3 de filozofie: pr. Marius Bîlha și un responsabil de grup; formarea discipolului și urmare a lui Cristos ca frate franciscan;
      • Anul 2, 3 și 4 de teologie (5 + 4 + 3): pr. Marius Bîlha și un responsabil de grup; viața consacrată – trăirea voturilor și carisma franciscană; formarea inimii de păstor și caritatea pastorală.
  • Pregătire acolitat: 5 (anul II de teologie)
  • Drumul de pregătire la profesiunea solemnă (3 din anul IV de teologie)
Comunitatea formativă – compoziție
  • Echipa formativă: fr. Marius Bîlha (rector), fr. Iosif Cadar (vice-rector); 
  • Econom și administrator: fr. Martin Baciu;
  • Părintel spiritual: fra Marius Vătămănelu.
  • Frati-studenti 41: 
    • 9 anul I filozofie (I an de profesiune); 
    • 4 anul II filozofie (II an de profesiune);
    • 15 anul II filozofie (III an de profesiune); 
    • 5 anul II teologie (IV an de profesiune);
    • 4 anul III teologie (III an de profesiune); 
    • 3 anul IV teologie (IV an de profesiune);