Loading...
marţi, 22 mai 2018
OFMConv Romania

Lectori universitari la ITRCF

Susținerea examenului pentru titlul de lector universitar

Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, începând cu ora 9:30, a avut loc la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman susținerea examenului pentru titlul de lector universitar de către pr. asist. univ. dr. Mihai Afrenţoae și pr. asist. univ. dr. Cazimir Ghiurca.

Prima prelegere, cu tema „Principalele caracteristici ale Evangheliilor sinoptice, problema sinoptică” a fost susținută de pr. Mihai Afrențoae. Au luat parte membrii comisiei de examinare: pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, pr. conf. univ. dr. Iulian Faraoanu, pr. conf. univ. dr. Ştefan Acatrinei, pr. lect. univ. dr. Lucian Farcaş și pr. lect. univ. dr. Bernadin Duma, precum și câțiva frați studenți ai Institutului Franciscan.

În expunerea sa, pr. Mihai Afrențoae a indicat mai întâi etimologia și originile biblice ale termenului „evanghelie”, subliniind că la originea acestui concept se află apostolul Paul, în timp ce Marcu este cel care fondează genul literar numit „evanghelie”, care este atestat ulterior de Iustin, Papias și Irineu. În continuare, a fost prezentat argumentul sinoptic, care poate fi dedus în mod implicit din „Hexapla” lui Origen și tratat pentru prima oară explicit de Johann Griesbach în 1776. De asemenea, s-a vorbit despre relația dintre evangheliile sinoptice, despre ipotezele conform cărora o evanghelie a fost sursă de inspirație pentru celelalte. La originea genurilor literare a fost amintit de Hermann Gunkel, fondatorul criticii formelor. În ce privește ordinea cronologică a evangheliilor, s-a spus că varianta mai scurtă o precedă pe cea mai lungă. Un alt aspect asupra căruia s-a insistat este Sitz im Leben, sau contextul vital, care sugerează faptul că fiecare evanghelist a scris în funcție de exigențele comunității căreia i se adresează. În acest sens, un exemplu concret este relatarea botezului lui Isus de către Ioan, în care Marcu se concentrează pe teofania din acel moment, Matei caută să demonstreze superioritatea lui Isus față de Botezător, iar Luca pune accentul pe pregătirea în rugăciune a botezului.

În a doua parte, pr. Cazimir Ghiurca a prezentat tema „Cunoaşterea în Duns Scot”. Printre cei care au luat parte la această prelegere, în afară de cei deja menționați, a fost prezent și cercet. dr. Florin Crîșmăreanu.

În începutul prezentării sale, pr. Cazimir Ghiurca a menționat faptul că Duns Scot, înainte de a-și expune viziunea sa personală, a aprofundat teoriile deja existente despre cunoaștere. Pentru Doctorul Subtil, există două activități în cunoaștere: cea senzitivă și cea intelectivă abstractă, ele fiind mediate de simțul comun. Căile de cunoaștere afirmă existența lucrurilor materiale, existența lui Dumnezeu și ființa ca ființă. De altfel, omul este o ființă care tinde spre cunoaștere și desăvârșire, chiar dacă acest proces de cunoaștere este dificil și gradual. Privitor la cunoașterea senzitivă și cea intelectivă, Scot face distincție între cauza materială a cunoașterii, constituită de simțuri, și cauza formală, identificată cu intelectul, simțul comun fiind locul de întâlnire, sintetizare și restructurare al cunoașterii. Doctorul franciscan dezbate cu un interes însemnat problema obiectului propriu al intelectului, conferindu-i o soluție proprie, care depășește curentul augustinian și pe cel tomist. El face deosebire între primul obiect în ordinea timpului, a perfecțiunii și a propriei naturi, ajungând la concluzia că obiectul propriu al intelectului uman, după natură, este ființa ca ființă, iar după condiția sa actuală este esența lucrurilor. Destinația originală a intelectului este aceea de a cunoaște ființa în totalitatea sa.

Ambele prelegeri au fost urmate de întrebări și alte menținui din partea celor prezenți și de examinarea propriu-zisă de către comisii a celor doi candidați la titlul de lector universitar.

Fr. Iulian Ghiurca OFMCap.