Loading...
miercuri, 12 decembrie 2018
OFMConv Romania

Grupul Fra Masseo: zi de reculegere şi fraternitate cu fraţii novici

Luni, 14 mai, fraţii din grupul Fra Masseo s-au îndreptat plini de entuziasm către Noviciatul Franciscan din Prăjești, pentru a lua parte la ultima zi de reculegere şi lectio divina din acest an, în micul grup formativ. Grupul Fra Masseo a fost însoțit de părintele Iosif-Eduard Cadar, formator și responsabil al acestui grup. Pericopa evanghelică propusă spre meditare a fost luată din Evanghelia după Sf. Marcu (Mc 6, 6b-13; 30,31) despre trimiterea celor 12 apostoli în misiune şi revenirea lor lângă Isus.

Meditația a început cu întrebarea: Ce trebuie să facem pentru lumea întreagă? Răspunsul este: să fim misionari, vestitori ai evangheliei, aceasta după ce am învățat la şcoala cuvântului şi iubirii lui Isus. Misiunea primită de cei doisprezece apostoli este parte esenţială din vocația lor. Isus, deși constată necredința şi refuzul multor oameni, îi trimite pe ai săi doi câte doi. Dar erau oare apostolii pregătiți să meargă în misiune? Ce au voie să ia cu ei și ce nu? De ce au fost trimiși doi câte doi?

Ei au fost trimiși doi câte doi pentru ca mărturia lor să fie întărită şi exemplificată prin iubirea dintre ei. Au voie să ia doar cele necesare unei călătorii, cele necesare unei vieţi în mişcare: toiag, sandale și o singură tunică. Deoarece misiunea face parte și din vocația noastră, părintele Iosif a împărțit meditația sa în două: în prima parte a fost expus profilul misiunii evanghelice, iar în a doua, profilul misionarului evanghelic.

Misiunea apostolilor poate fi considerată una de probă, de antrenament în vederea misiunii definitive pe care o vor primi de la Isus după înălţarea sa la cer. Misiunea se face în numele lui Isus și derivă din comuniunea cu El, iar din această comuniune se desprinde şi se trăieşte și comuniunea fraternă. Totodată, am primit și „armele” misiunii, care sunt: iubirea și gratuitatea; deschiderea și libertatea spiritului; sărăcia evanghelică. Predicarea apostolilor nu obligă pe nimeni și nu se impune prin mijloace psihologice de manipulare; prin urmare, misionarul trebuie să dea dovadă de un mare curaj şi libertate interioară, deoarece de el depinde doar vestirea Cuvântului şi mărturia vieţii.

Misionarul nu este cel care impune timpul, criteriile sau regulile misiunii; nu este tipul supradotat, perfect, invincibil; misionarul nu poate rămâne egoist, închis, individualist, pesimist, fricos, timid etc. Forța lui nu este retorica, dar știe să folosească „armele” misiunii şi se încrede în puterea Cuvântului lui Dumnezeu. Misionarul este sărac, liber și iubitor, capabil de renunțare și disponibil să se ofere neîncetat în mod total; se face dependent de ajutorul, de ospitalitatea lumii, fără orgoliu și pretenții fără sens. Toate aceste caracteristici ale misiunii să ale misionarului au fost expuse de către părintele, folosindu-se de multe exemple pozitive şi negative luate din viața de zi cu zi.

După timpul de meditație personală, la ora 18:00, împreună cu frații novici, ne-am aşezat în fața Domnului din Preasfântul Sacrament pentru a-l adora, a-i mulțumi și, totodată, pentru a împărtăși lui Isus şi fraţilor ceva din rodul meditației noastre. Ziua de reculegere s-a încheiat cu o agapă frăţească împreună cu fraţii novici, momentele de fraternitate continuând un timp şi după cină prin împărtăşiri alături de fraţii novici, fraţii studenţi fiind foarte bucuroşi să revadă căminul noviciatului de unde au plecat doar cu ceva luni în urmă.

Suntem recunoscători Domnului pentru aceste momente de comuniune cu El și implorăm binecuvântarea Sa asupra fraților care ne-au găzduit și s-au îngrijit ca totul să fie bine.

Fr. Cristian Iștoc

***

 

Publicată de Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan pe 21 Mai 2018